Persoanele agresate fizic de către un membru al familiei pot cere instanţei emiterea unui ordin de protecţie. Cererile în acest sens vor fi judecate de urgenţă, iar soluţionarea lor nu va putea depăşi un termen de 72 de ore, potrivit unui proiect de act normativ adoptat luni de Senat.
Senatul a adoptat luni, ca primă Cameră, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 27 alin.(1) din Legea nr.217/2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.205 din 24 martie 2014, cu modificările ulterioare, ceea ce înseamnă că, pentru a se aplica, proiectul de act normativ mai trebuie să primească votul final al Camerei Deputaţilor, ca for decizional.
Concret, proiectul de lege stabileşte că cererile pentru emiterea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie se vor judeca de urgenţă, în termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii.
"Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie", scrie în propunerea legislativă.
Măsura adoptată de senatori vine în contextul în care, în prezent, soluţionarea cauzelor privind emiterea ordinului de protecţie se realizează foarte greu, termenele de judecată fiind adesea prelungite.
De altfel, în actuala formă a art. 27 alin. (1) din Legea nr. nr.217/2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, este stipulat faptul că un ordin de protecţie emis în condiţiile legii se judecă "de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie", fără a fi însă prevăzut un termen-limită.
Iniţiatorii proiectului de lege au explicat că, deşi legiuitorul a stabilit în mod expres principiul soluţionării cauzelor de violenţă domestică, din analiza practicii instanţelor de judecată au fost constatate anumite deficienţe şi neconcordanţe ale aplicării reglementării, termenul de urgenţă având un caracter relativ, lăsat la aprecierea judecătorului.
"Practica instaţelor judecătoreşti nu este unitară în ceea ce priveşte regularizarea cererii şi stabilirea primului termen de judecată, existând situaţii în care primul termen de judecată este stabilit şi la un interval de cinci luni/175 de zile de la data înregistrării cererii pe rolul instanţei", este precizat în expunerea de motive anexată documentului amintit.
Ce măsuri se pot lua prin ordinul de protecţie?
Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie stabileşte că orice persoană a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, poate solicita instanţei să emită un ordin de protecţie prin care să se dipună, în mod provizoriu, pentru maximum şase luni, una sau mai multe obligaţii ori interdicţii.
Concret, prin ordinul de protecţie se pot dispune următoarele măsuri:
evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
reintegrarea victimei şi, dupa caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune (atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima);
obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de resedinţa, locul de muncă sau unitatea de învaţământ a persoanei protejate;
interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
încredinţarea copiilor minori sau stabilirea resedinţei acestora.
De asemenea, conform reglementărilor aplicabile în prezent, instanţa poate obliga agresorul să suporte cheltuielile de chirie şi/sau întreţinere pentru locuinţa temporară în care victima, copiii minori sau alţi membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Totodată, agresorul poate fi obligat să urmeze consiliere psihologică şi psihoterapie.
"Pe lângă oricare dintre masurile dispuse (...), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicarii", este precizat în Legea nr. 217/2003.
Important! În caz că judecătorul nu stabileşte o perioadă de valabilitate mai mică, ordinul de protecţie se aplică pentru cel mult şase luni de la data emiterii sale.
Schimbări preconizate prin adoptarea proiectului legislativ
Iniţiatorii proiectului legislativ consideră că, prin adoptarea documentului, va fi asigurată o protecţie socială promptă a victimelor violenţei domestice.
În plus, proiectul de act normativ urmăreşte stabilirea unei mai bune gestionări a cererilor de emitere a ordinelor de protecţie, în sensul urgentării soluţionării acestora şi asigurării unei protecţii eficiente a victimelor unor astfel de violenţe.
Combaterea violenţei în familie şi susţinerea victimelor abuzurilor reprezintă obiectivele asumate de cei 143 de parlamentari-iniţiatori ai acestei propuneri legislative.
Acum că a primit votul senatorilor, proiectul de act normativ urmează să fie transmis Camerei Deputaţilor (forul decizional), unde îşi va continua parcursul legislativ.
Atenţie! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie să fie adoptată de Camera Deputaţilor, promulgată prin decret prezidenţial şi publicată în Monitorul Oficial.
sursa text:
avocatnet.ro
avocatnet.ro
sursa foto:
