#RupeTacerea #Start_O_Viata_De_Calitate_In_Siguranta #Dambovita #ProtejareaFemeilor #Agresiune #rupetacerea
Femeile
din România ar putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a
hărţuirii sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat
internaţional pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Miercuri,
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei
Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice,
adoptată la Istambul în 2011 şi intrată în vigoare la 1 august 2014. Până pe 12
decembrie, Senatul, care este cameră decizională, va trebui să voteze legea.
Convenţia introduce sancţiuni penale sau juridice nu doar pentru acte de
violenţă fizică, ci şi pentru agresiune psihică, molestări psihologice
insistente ce violează intimitatea, dar şi pentru căsătorie forţată, mutilarea
genitală a femeilor, hărţuire sexuală, avortul forţat şi sterilizarea forţată.
În plus, vor fi recunoscute drept infracţiuni, când sunt comise intenţionat,
înlesnirea sau complicitatea şi tentativa comiterii unui act de violenţă. În
cadrul unei proceduri penale iniţiate, cultura, obiceiul, tradiţia, religia sau
onoarea nu vor fi considerate justificări ale acestor acte.
În prezent, în
Codul Penal din România, violul se pedepseşte cu 3-10 ani de închisoare, dar în
funcţie de circumstanţe pedeapsa poate fi şi mai mare de 10 ani. Spre exemplu,
agresorul este pedepsit cu 5-12 dacă victima se află sub ocrotirea sa, dacă
este rudă în linie directă, frate sau soră, dacă victima nu a împlinit vârsta
consimţământului (16 ani), dacă e vorba de viol în grup, sau dacă fapta a fost
comisă în scopul producerii de materiale pornografice. Însă, aceste acţiuni
penale sunt puse în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Deci, practic, victima trebuie să depună plângere împotriva agresorului.
Deputatul Aurelia Cristea, iniţiatorul propunerii legislative care ratifică
Convenţia de la Istambul, a apreciat pentru "Adevărul" că adoptarea
acestei legi este un pas firesc, birocratic din punct de vedere al procedurii
pe care trebuie sa o respecte ratificarea unui tratat international de catre un
stat membru UE. De asemenea, ea spune că momentan nu există un răspuns clar cu
privire la ce se modifică exact în Codul Penal. "Cel puţin până nu se
încheie consultarile cu sistemul judiciar, poliţie, direcţiile de servicii
sociale, toate autorităţile implicate în gestionarea situaţiilor de violenţă
domestică şi abuzuri împotriva femeilor, nu avem încă un răspuns clar în
privinţa modificărilor din Codul Penal. Consultările au început deja, odată cu semnarea
tratatului în iunie anul trecut. În acest moment, la nivelul Departamentului
pentru Egalitate de Şanse din Ministerul Muncii s-a format un grup de lucru,
împreună cu reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),
tocmai pentru armonizarea prevederilor legislative", a spus Aurelia
Cristea.
Pe de altă parte, mai atrage atenţia deputatul, unii paşi în acest
sens au fost făcuţi deja, prin adoptarea legii egalităţii de şanse iniţiate de
Ana Birchall, care a avut la bază exact prevederile acestei Convenţii. Este
vorba de reînfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei
şi Bărbaţi. "Să nu uităm de modificările legislative intervenite în
ordinul de restricţie, adoptarea normelor privind autorizarea serviciilor de asistenţă
socială pentru cazurile de violenţă domestică- funcţionarea adăposturilor, a
programelor de asistenţă psihologică, alocareaa unor spaţii de locuit pentru o
perioadă tranzitorie, etc", a mai spus Cristea.
Cum ar trebui implementată convenţia în România
Bloggerul adevarul.ro Roxana
Dumitrache, care a lucrat la Comisia Europeană pe proiecte de egalitate de
şanse şi nediscriminare, spune că semnarea Convenţiei de la Istambul reprezintă
ieşirea dintr-o formă de autism a României cu privire la dimensiunea şi
incidenţa actelor de violenţei împotriva femeilor. Însă, ea atrage atenţia că
de la legislaţia de pe hârtie şi până la practica socială e drum lung.
Obiceiurile rele, odată înrădăcinate în mentalul colectiv, nu schimbă de pe o
zi pe alta.
"Dincolo de modificarile aduse în Codul Penal, de definirea violenţei
împotriva femeilor ca un efect al patriarhatului şi al internalizării greşite a
raportului de putere dintre barbaţi şi femei, există o componentă extrem de
importantă - prevenţia. E foarte greu sociologic să generezi o schimbare
mentalitară atât de puternică, să le explici unor bărbaţi care au crescut în
familii în care mamele sau surorile erau supuse la acte de violenta fizică sau
psihică, gravitatea acestor gesturi. Când în socializarea primară, a primi o
palma, a fi fragilizată verbal prin cuvinte grele, a fi terorizată fac parte
dintr-o rutină, la fel ca micul dejun sau făcutul patului, e improbabil ca acea
femeie să conştientizeze că e greşit ce trăieşte şi să vadă o alternativă. E
viaţa pe care bărbatul-agresor şi femeia-victimă o cunosc", atrage atenţia
Roxana Dumitrache.
În plus, în România avem o problemă cu serviciile sociale de
care ar trebui să beneficieze victimele, cum ar fi adăposturi speciale unde să
se poată refugia de violenţa pe care o suferă în propria casă. "În România
nu există suficiente centre de adăpost pentru victime, multe dintre cele care
există deja arată deplorabil, iar trimiterea unei femei acolo pare un act
suplimentar de violenţă. Mai mult, în ceea ce priveşte consilierea juridică şi
psihologică, trebuie să admit că exista ONG-uri care fac acest lucru admirabil,
dar sunt, evident, depăşite de numărul de cazuri. Nemaivorbind de lipsa unor
gurpuri de sprijin pentru victimele violurilor, lucru pe care nu l-aş fi ştiut
dacă nu exista cazul violului de la Vaslui când, în urma declaraţiilor mele
publice, m-am trezit cu reacţii din partea unor femei victime ale violului care
nu ştiau pur şi simplu la cine să apeleze. Mă gândesc chiar la crearea unor
astfel de grupuri de sprijin şi la reunirea unor psihologi care pot oferi
consiliere pro bono, dar mărturisesc cu onestitate că nu mi-am imaginat că nu
există deja astfel de iniţiative", a mai spus Roxana Dumitrache.
sursa:
adevarul.ro
Femeile din România ar
putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a hărţuirii
sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat internaţional
pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Citeste mai mult:
adev.ro/ny2l9o
Femeile din România ar
putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a hărţuirii
sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat internaţional
pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Citeste mai mult:
adev.ro/ny2l9o
Femeile din România ar
putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a hărţuirii
sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat internaţional
pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Citeste mai mult:
adev.ro/ny2l9o
Femeile din România ar
putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a hărţuirii
sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat internaţional
pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Citeste mai mult:
adev.ro/ny2l9o
Femeile din România ar
putea fi mai bine protejate împotriva violenţei domestice şi a hărţuirii
sexuale, atât fizice cât şi psihice, potrivit unui tratat internaţional
pe această temă. Este vorba de Convenţia de la Istambul privind
combaterea violenţei domestice, pe care a semnat-o şi România.
Citeste mai mult:
adev.ro/ny2l9o